Scintigrafia miocardică de stres farmacologic – Adenozina

Ce este scintigrafia miocardică?

Scintigrafia miocardică este o investigație imagistică anatomo-funcțională, modernă, non-invazivă, ce oferă informații despre perfuzia miocardică (cât de bine este irigat cu sânge mușchiul inimii). Ea se realizează prin injectarea intravenoasă a unui trasor radioactiv, urmând apoi scanarea miocardului cu ajutorul unui aparat numit Gamma Camera – SPECT.

Trasorul radioactiv este captat de către celulele viabile ale cordului (miocite cardiace), arătând astfel atât gradul de perfuzie, cât și gradul de viabilitate a miocitelor cardiace.

Indicația principală a scintigrafiei miocardice o reprezintă boala cardiacă ischemică. În această situație, există o stenoză (îngustare) la nivelul vaselor inimii (vasele coronare) care limitează capacitatea de distribuție a sângelui cu oxigen la nivelul cordului.

Tipuri de scintigrafie miocardică

Scintigrafia miocardică este de 2 tipuri: de repaus si de stres. Cea de stres este cu efort fizic pe o bandă de alergare sau de stres farmacologic (în care stresul asupra cordului este dat de o substanță farmacologică, cum ar fi adenozina sau dipiridamol).

Scintigrafia miocardică de stres farmacologic

Scintigrafia miocardică de stres farmacologic este indicată mai ales pacienților ce nu pot efectua testul de efort pe banda de alergare. Este o investigație ce presupune injectarea unei substanțe farmaceutice, cum ar fi adenozina (vasodilatator) sau dobutamina (agonist beta-adrenergic), care au rolul de a induce un stres suplimentar asupra cordului și de a crește frecvența cardiacă (numărul de bătăi pe minut). Ulterior, este injectat un radiotrasor și apoi este scanată zona de interes.

Această investigație este utilă pentru a identifica ischemia inductibilă, care apare doar în condiții de stres, fiind absentă în repaus. Ischemia inductibilă corespunde unei stenoze coronariene semnificative.

Indicațiile scintigrafiei miocardice de stres farmacologic

Scintigrafia miocardică de stres farmacologic este indicată pacienților care nu pot atinge ≥ 85% din frecvența cardiacă maximă prezisă în funcție de vârstă (frecvența cardiacă maximă = 220-vârsta). Această investigație este de preferat de asemenea pentru pacienții care prezintă bloc de ramură stângă sau aritmii ventriculare.

Algoritmul de selecție a scintigrafiei miocardice de stres

Adenozina

Adenozina este o moleculă mică, simplă, heterociclică, cu o bază purinică, care este produsă și în mod natural de organismul uman. Ea se leagă de receptorii A2 din arteriolele coronariene (vase de sânge de la nivelul inimii), determinând scăderea captării calciului în celule. Captarea calciului în celule reprezintă unul din stimulii principali pentru contracția musculară. Prin urmare, adenozina are rolul de a relaxa musculatura la nivelul arteriolelor coronariene, determinând astfel vasodilatație coronariană.

Vasodilatația determină creșterea fluxului de sânge prin arterele coronare. În boala cardiacă ischemică însă, arterele afectate pierd capacitatea de a se dilata. Prin urmare, perfuzia de la acest nivel este diminuată, deoarece sângele va fi distribuit către arterele sănătoase, care se pot dilata. Acest fenomen se numește “furt coronarian”.

Astfel, în cazul în care există o stenoză la nivelul unei artere coronare, gradul de ischemie de la acel nivel se va agrava în urma administrării de adenozină.

Substanțe alternative folosite în scintigrafia de stres farmacologic

O substanță folosită în scintigrafia miocardică cu stimulare farmacologică care acționează prin intermediul adenozinei este dipiridamol. Ea blochează transportul membranar al adenozinei, crescând concentrația de adenozină de la nivel sanguin și interstițial. În acest fel, dipiridamolul produce vasodilatație coronariană, determinând un stres farmacologic asupra cordului.

Avantajele utilizării adenozinei

Adenozina are un timp de injumătățire foarte mic, de sub 10 secunde, ceea ce înseamnă că se elimină foarte repede din organism, iar reacțiile adverse ale acestei substanțe dispar când infuzia cu adenozină este oprită. Astfel, nu mai este necesar să se administreze un blocant al receptorilor de adenozină, precum teofilina, pentru contracararea reacțiilor adverse.

Scintigrafie astăzi – Telefon programări: 0754 561 945.

 

 

Bibliografie

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1948115/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8151404/
https://clinmedjournals.org/articles/ijcc/international-journal-of-clinical-cardiology-ijcc-4-106.php?jid=ijcc
https://www.jacc.org/doi/pdf/10.1016/j.jacc.2004.08.069
https://eanm.org/publications/guidelines/2015_07_EANM_FINAL_myocardial_perfusion_guideline.pdf
https://link.springer.com/article/10.1007/s00259-015-3139-x
https://www.eanm.org/publications/technologists-guide/myocardial-perfusion-imaging/