Bolile coronariene. Ce sunt și de ce apar?
Boala coronariană este cea mai frecventă boală cardiacă. Această afecțiune se manifestă ca urmare a incapacității vaselor coronare de a asigura aportul constant de sânge și oxigen necesar pentru funcționarea corectă a inimii. Cel mai frecvent, boala coronariană apare ca urmare a depunerii plăcilor de aterom – formate prin depozitarea grăsimilor (colesterolului) la nivelul vaselor care irigă inima. Acestea duc la îngustarea și blocarea pereților arterelor, caz în care putem să ne confruntăm cu episoade cardiace grave, cum ar fi infarctul miocardic și chiar stopul cardiac, ambele având posibilitatea de a evolua cu deces.
Tratamentul bolilor coronariene
În funcție de modul de manifestare, de momentul depistării, de gravitatea simptomelor și de gradul de îngustare a arterelor coronare, există mai multe modalități de tratament în cazul bolilor coronariene. Astfel, se disting:
Angioplastia cu balonaș și stent: angioplastia și implantarea de stent sunt două proceduri minim-invazive, practicate de cardiologi intervenționiști. Acestea se realizează în continuarea procedurii de coronarografie, prin care se pătrunde cu un cateter la nivelul arterelor coronare, pentru evaluarea și restabilirea fluxului sangvin normal al mușchiului inimii. Angioplastia cu balonaș presupune dilatarea vasului care manifestă leziuni, printr-un balon special. De cele mai multe ori însă, acestei proceduri îi urmează implantarea unui stent, adică a unui tub de mici dimensiuni care se introduce în interiorul vasului de sânge îngustat. Stenturile sunt de două tipuri – metalice și farmacologic-active (recomandate de obicei în special pacienților tineri sau celor diabetici, datorită timpului de viață îndelungat și a capacității superioare de a face față unor eventuale obstrucții). Angioplastia cu stent se poate realiza atât în cadrul tratamentului intervențional în acut – când se realizează o coronarografie de urgență pentru pacienții cu sindrom coronarian acut (cei care se prezintă cu infarct) – cât și la o coronarografie electivă, pentru tratamentul pacienților cu angină pectorală (durere în piept), ischemie și probabilitate crescută de boală coronariană. În general, dacă e nevoie de mai mult de 2-3 stenturi sau dacă avem de-a face cu leziuni de pe arterele coronare care nu se pretează pentru a fi stentate, pacientul capătă indicație de by-pass.
Operația de by-pass coronarian: este o procedură complexă, mai exact o tehnică de revascularizare a miocardului cu potențial de refacere, care presupune operația pe cord deschis și este realizată de către chirurgi cardiovasculari. Aceasta are rolul de a face o cale accesorie pentru fluxul sangvin, prin recoltarea unei artere sănătoase dintr-o altă parte a corpului pacientului (de obicei, arterele mamare) și grefarea acesteia pe artera bolnavă. Chiar și vasul nou relocat poate, la rândul lui, să primească stent, dacă se înfundă în timp.
Scintigrafia miocardică și rolul acesteia în evaluarea by-pass, stent sau angioplastie: este o investigație imagistică non-invazivă, care oferă claritate în ce privește viabilitatea și perfuzia mușchiului inimii. Aceasta presupune administrarea intravenoasă a unui radiofarmaceutic (99mTc-Mibi) și apoi scanarea zonei de interes (în acest caz, a zonei miocardului) pentru a depista eventuale anomalii. Se recomandă de obicei realizarea a două tipuri diferite de scintigrafie miocardică, în următoarea ordine:
- de stres (care poate fi indus farmacologic prin injectare sau prin efort cu test pe bandă rulantă, în funcție de statusul fiecărui pacient în parte și exclusiv la recomandarea medicului cardiolog)
- de repaus
Atunci când vorbim despre pacienți cunoscuți ca având leziuni coronariene – care au deja unul sau mai multe stenturi implantate, fie primite în regim de urgență, fie instrumentate la timp sau care au trecut printr-un by-pass, este nevoie de evaluări periodice. Există două tipuri de situații când scintigrafia miocardică se poate dovedi utilă, în cazul acestor pacienți:
- Starea pacientului este bună și nu prezintă semne de înrăutățire – este trimis la o evaluare noninvazivă precum scintigrafia miocardică, pentru verificare. Dacă lucrurile se prezintă bine și în urma scintigrafiei, atunci se repetă examenul scintigrafic o dată la 2 ani.
- Starea pacientului se înrăutățește – pacientul prezintă durere, semne de oboseală etc. – este, de obicei, trimis la coronarogafie, care are rolul să constate dacă vasul sau stentul s-a închis între timp. Dar pentru a decide dacă merită (re)intervenit sau nu – deci pentru a vedea viabilitatea miocardului care e deservit de vasul respectiv și cât de extinse sunt leziunile – doar o analiză ca scintigrafia miocardică poate arăta cu acuratețe. De exemplu, în cazul în care medicul specialist constată că miocardul nu mai este viabil (s-a transformat în cicatrice) și nu mai merită riscul intervențional, se optează pentru tratamentul medicamentos maximal.
Scintigrafia miocardică este, în cazul pacienților cu stenturi sau cu by-pass, o metodă eficientă pentru a li se recomanda tratamentul și pașii de intervenție cei mai potriviți. *** Te programăm ASTĂZI la scintigrafie miocardică.Contactează-ne pentru detalii. Telefon programări: 0754 561 945.