Scintigrafia miocardică: baza procedurii de revascularizare cardiacă

Scintigrafia miocardică: baza procedurii de revascularizare cardiacă

Infarctul miocardic reprezintă una dintre cele mai frecvente și serioase complicații ale bolii coronariene ischemice, în special dacă nu se respectă un stil de viață și tratament farmacologic adecvat. Pentru a preveni infarctul, care reprezintă o consecință directă a ischemiei, determinată de blocarea uneia sau mai multor artere coronare, pacientul poate primi indicația de revascularizare cardiacă. În aceste condiții, scintigrafia miocardică are un rol esențial în a evidenția localizarea exactă a regiunilor anatomice ischemiate, prin urmare a arterelor coronare blocate, precizând întocmai necesitatea de revascularizare.

Revascularizarea miocardică este o procedură terapeutică indicată la pacienții cu boală coronariană avansată la care, în ciuda tratamentului medicamentos, nu s-a evidențiat ameliorarea simptomelor. 

În momentul actual, există două tehnici de revascularizare miocardică:

●      Intervenția coronariană percutanată

●      Bypass-ul aortocoronarian

Intervenția coronariană percutantă este o procedură intervențională ce presupune introducerea unui balon expandabil și a unui stent metalic la nivelul unei artere periferice (arteră radială, arteră femurală) cu scopul dilatării zonei de stenoză.

Bypass-ul  aortocoronarian este o intervenție chirurgicală ce presupune utilizarea unui vas de sânge funcțional de la nivelul membrului inferior și anastomozarea acestuia la capătul distal al arterei stenozate, astfel încât se va forma o cale eficientă de vascularizare, reducându-se semnificativ  simptomele patologiei aterosclerotice.

Boala cardiacă ischemică este una dintre cele mai frecvente cauze de deces, fiind determinată de hipoxie, adică de scăderea fluxului de sânge prin arterele coronare ce asigură miocardului (mușchiul inimii) o cantitate optimă de oxigen. 


Sistemul coronarian este format din cele două artere coronare (artera coronară dreaptă și artera coronară stânga) și ramificațiile acestora.  

Scăderea fluxului de sânge prin coronarele inimii se manifestǎ ca urmare a  obstrucției cauzate de formarea unor plăci de aterom pe pereții vaselor de sânge,  ceea ce va provoca în timp apariția aterosclerozei coronare. 

Ateroscleroza coronariană este o boală inflamatorie a peretelui arterial, caracterizată prin formarea plăcilor de aterom la nivelul inimii (tunica sau foița internǎ a peretelui vasului de sânge), determinând astfel apariția unui grad variabil de rigiditate.

Placa de aterom este o structură fibro-lipidică, formată în timp prin acumularea de colesterol, macrofage și celule musculare netede. Aceasta își poate modifica dimensiunile, producând agravarea obstrucției vasului de sânge.

Există o serie de factori de risc ai aterosclerozei. Aceștia pot fi nemodificabili (rămân constanți de-a lungul timpului) și parțial modificabili (se pot ajusta în funcție de tratament și de stilul de viață al pacientului):

Factori nemodificabiliFactori parțial  modificabili
Vârsta
Profilul genetic
Sexul masculin
Hipercolesterolemia
Diabetul zaharat
Hipertensiunea arterialǎ
Obezitatea

Clinic, manifestarea clasică a bolii cardiace ischemice este angina pectorală, ce poate fi de mai multe tipuri:

  • Angină clasică
    • caracterizată de durerea toracică cu caracter de apăsare/strângere ce apare în contextul efortului fizic sau al stresului emoțional; durerea se ameliorează sau chiar dispare la repaus sau la administrarea de nitroglicerină.
  • Angină instabilă
    • denumită și sindromul coronarian acut, se caracterizează prin debut brusc, recent (mai puțin de 24h) sau modificarea caracterelor unei angine stabile preexistente.
  • Angină vasospastica/ Prinzmetal
    • apare  fǎră factor declanșator sau în repaus.

Alte simptome tipice bolii coronariene:

  • Dispnee (respirație dificilă): apare ca urmare a scăderii aportului de sânge, inima fiind în imposibilitatea de a pompa în concordanță cu necesitățile organismului
  • Amețeală
  • Stări de leșin
  • Greață
  • Transpirație
  • Anxietate
  • Oboseală
  • Palpitații (bătăi neregulate)

În timp, boala coronariană netratată se poate complica cu insuficiență cardiacă, aritmii, infarct miocardic sau chiar stop cardiac. 

Complicația cea mai frecventă este infarctul miocardic determinat de ischemia cardiacă. Din cauza plăcii de aterom ce blochează trecerea sângelui către un anumit teritoriu cardiac, apare o scădere a fluxului de sânge în regiunea respectivă. În momentul în care obstrucția devine totală, artera fiind blocată complet, din cauza hipoperfuziei apare necroza țesutului cardiac nevascularizat (distrugerea miocardului).

Metode de diagnostic:

  • Teste de laborator
  • Ecografia cardiacă
  • Scintigrafia miocardică de stres  
  • Electrocardiogramă/EKG
  • RMN
  • CT

Scintigrafia miocardică – investigația esențială în diagnosticul patologiei coronariene

Scintigrafia miocardică este o investigație imagistică, noninvazivă, ce presupune utilizarea unei cantități minime de substanță radioactivă administrată intravenos, asfel încât se permite analizarea zonei de interes și identificarea posibilelor anomalii în funcție de cantitatea de substanță asimilată de țesut. 

Zonele afectate sau distruse prezintă un flux diminuat de sânge, așadar acumulează un minim de substanță, ce va fi eliminată din organism la scurt timp de la finalizarea investigației. Datorită timpului scurt de suprimare, Technetium-99m este radionuclidul cel mai utilizat în tehnicile de diagnostic din medicină nucleară, jumǎtate din concentrația administrată inițial eliminându-se în decurs de doar 6 ore. 

Pe lângă metodele clasice de diagnostic (analize de laborator, electrocardiogramă, ecografie), scintigrafia miocardică permite vizualizarea fluxului de sânge ce ajunge la mușchiul cardiac. Aceasta oferă informații cu privire la viabilitatea și perfuzia miocardului, localizând vasul afectat, ceea ce facilitează diagnosticul, dar și demersul terapeutic. 

   Se recomandă realizarea în paralel a două tipuri diferite de scintigrafie miocardică:

  • de stres 

*în funcție de statusul/starea fiecărui pacient, se optează pentru stresul indus farmaceutic (prin injectare) sau cel produs prin efort fizic (test pe banda rulantă)

  • de repaus

Prin compararea rezultatelor obținute la cele două tipuri de scintigrafie se pot identifica zonele în care fluxul de sânge este scăzut, găsindu-se astfel teritoriul ischemiat. 

Cum se interpretează o scintigrafie?

Prinicipiul general pe care se bazează interpretarea unei scintigrafii are în prim-plan cantitatea de substanță acumulată la nivelul organului examinat. 

În cazul inimii, acumularea radiofarmaceuticului este în strânsă relație cu cantitatea circulantă de sânge din teritoriul respectiv. În ariile în care fluxul de sânge este în concordanță cu necesitățile cordului se observă o acumulare mai mare comparativ cu zonele nevascularizate corespunzător.

Așadar, în funcție de cantitatea de Technetium-99 acumulată în zona supusă examinării, medicul stabilește localizarea și amploarea unei stenoze coronare. 

De ce este scintigrafia alegerea ideală în evaluarea miocardică pentru revascularizare?

  • Permite identificarea zonelor de ischemie
  • Este singura metodă de investigație ce oferă informații concise referitor la  funcția  de perfuzie cardiacă
  • Este o investigație noninvazivă, nedureroasă și confortabilă
  • Fǎră riscuri asociate administrației intravenoase a substanței radiofarmaceutice
  • Rezultate precise, interpretate rapid la Gauss Clinics.

    În ce alte situații se mai recomandă scintigrafia miocardică?

    • La pacienții cu contraindicație de coronarografie 
    • Coronarografia, investigație minim invazivă, ajută la vizualizarea arterelor coronare prin injectarea directă a substanței de contrast
      • este contraindicată în cazul alergiei la substanța de contrast, sarcină (contraindicație absolutǎ), insuficiență renală cronică sau acută, anemii, coagulopatii sau infecții active. 
    • Monitorizare
      • cu ajutorul scintigrafiei miocardice se poate verifica periodic gradul de permeabilizare a stenturilor implantate anterior, evitând astfel situația de înfundare sau nefuncționalitate a acestora.
    • Hipertrofie cardiacă
      • scintigrafia este utilă în stabilirea cauzelor ce au condus la apariția hipertrofiei cardiace. 

    De ce este Gauss Clinics alegerea ideală pentru scintigrafia miocardică?

    • Examinarea este efectuată într-o singură zi
    • Pacientul este informat corespunzător în ceea ce privește protocolul investigației (mod de efectuare și pregătire)
    • Monitorizare permanentă pe toată durata programării
    • Rezultate într-un timp scurt
    • La cerere, rezultatele se pot transmite direct medicului

    Te programăm ASTĂZI la scintigrafie miocardică.Contactează-ne pentru mai multe detalii.

    Telefon programări: 0754 561 945.

    Bibliografie: 

    1. EANM procedural guidelines of radionuclide myocardial perfusion imaging with SPECT and SPECT/CT: 2015 revision
    2. Myocardial perfusion imaging, Technologist’s guide, EANM  (2016)
    3. Ghidul SEC (Societatea Europeanǎ de Cardiologie) pentru diagnosticul și managementul sindroamelor coronariene cronice
    4. Pathophysiology of Atherosclerosis. Int. J. Mol. Sci. 2022, 23, 3346. https://doi.org/10.3390/ijms23063346
    5. Kumar and Clark’s Clinical Medicine, International Edition, 10th Edition: Adam Feather, MBBS, FRCP, FAcadMEd, David Randall, MA, MRCP and Mona Waterhouse, MA, MRCP

    Autor: Burlacu Alina Elena, U.M.F. „Carol Davila”, Medicinǎ Generalǎ, anul IV

     

    La acest articol, nu se mai pot face comentarii.