Ecografia abdominală în diagnosticul apendicitei acute

Ecografia abdominală în diagnosticul apendicitei acute

Ecografia abdominală reprezintă investigația de primă intenție atât pentru determinarea cauzei de durere de burtă apărută subit sau persistentă, cât și pentru infirmarea sau confirmarea suspiciunii de apendicită.

Cu ajutorul ecografiei se poate face diagnosticul diferențial al afecțiunilor ce pot cauza durere abdominală (durere de burtă), cum ar fi:

  • Pancreatită acută
  • Afecțiuni ginecologice
  • Ocluzie intestinală
  • Pielonefrită acută (infecție a  rinichilor)
  • Infecție urinară

Spre exemplu, durerea abdominală din pancreatita acută este reprezentată de durerea în bară, adică durere în tot etajul abdominal superior. Atât apendicita acută, cât și pancreatita acută dau durere epigastrică, dar cu ajutorul ecografiei abdominale putem face diferența între aceste patologii (dar și între apendicită și cele menționate mai sus).

Ecografia abdominală este o tehnică imagistică, noninvazivă, nedureroasă, ce nu presupune apariția efectelor secundare post – investigație. Este utilizată în diagnosticul patologiilor abdominale traumatice și non traumatice caracterizate de durere acută (instalată brusc) sau cronică.

Ce avantaje are ecografia abdominală?

  • Este sigură, simplă, fără radiații
  • Permite diagnosticarea diverselor patologii abdominale și completarea investigațiilor necesare pentru conturarea corectă a unui tratament
  • Monitorizarea patologiilor existente (de exemplu steatoza hepatică)
  • Se poate repeta ori de câte ori este nevoie
  • Are acuratețe mare la vizualizarea țesuturilor moi, superficiale ce sunt greu vizibile/invizibile pe radiografie
  • Nu necesită pregătire anterior procedurii și are o durată scurtă
  • Costuri reduse

Ce putem vizualiza cu ajutorul ecografiei abdominale?

  • Ficatul
  • Colecistul
  • Pancreasul
  • Rinichii
  • Apendicele
  • Uterul
  • Prostata
  • Vezica urinară

Ecografia apreciază mărimea unui organ, structura sa, localizarea, dar și apariția modificărilor patologice: schimbarea structurii/dimensiunii, apariția unui chist/formațiune tumorală etc.

Alte metode de diagnostic care pot fi solicitate de către medic:

  • Examen de laborator: markeri de inflamație (proteina C reactivă, fibrinogen, VSH) și leucocitoză (creșterea numărului de leucocite peste valoarea normală)
  • Radiografie abdominală: se evidențiază nivele hidroaerice
  • CT (tomografie computerizată): este utilizat atunci când ecografia nu este concludentă, dacă simptomatologia este atipică sau daca se remarcă neconcordanță între examinarea clinică, imagistică și biologică
  • RMN: poate fi indicat la femeile însărcinate/copii dacă ecografia nu este concludentă
  • Laparoscopie diagnostică

Diagnosticul apendicitei

În cazul apendicitei, apendicul apare inflamat, nu se poate comprima la apăsare și are un diametru mai mare de 6mm.

Apendicele este o prelungire a intestinului gros, atașat de regulă cecului (prima parte a intestinului gros), dar care poate avea și alte poziții anatomice.

Apendicita este una dintre cele mai comune cauze de durere abdominalǎ cu apariție bruscă, fiind produsă de inflamația apendicelui.

Netratată, poate duce la complicații severe precum perforația sau peritonita.

Simptome:

  • Durerea abdominală sub formă de colici (asemănător crampelor): este cel mai comun semn al apendicitei. Inițial apare in regiunea periombilicală (în jurul buricului) sau epigastric, iar ulterior poate iradia și în fosa iliacă dreaptă (regiunea inghinală dreaptă).
  • Greață (poate precede durerea)
  • Vărsături
  • Constipație (frecvent)/diaree (rar)
  • Febră

La copii se pot observa schimbări de comportament, mǎrirea de volum a abdomenului, accentuarea durerii la efort fizic, inspir profund sau tuse.

Pe măsură ce trece timpul și apendicita nu este tratată, durerea se înrăutățește, iar abdomenul devine din ce în ce mai dureros la palpare.

Apendicita poate da complicații?

DA, nediagnosticată sau netratată se poate complica cu peritonită cauzată de infectarea peritoneului (foiță subțire ce căptușește peretele abdominal) prin perforarea apendicelui. Semnele de peritonită includ durere abdominală de intensitate mare, febrǎ severă, tahicardie (mai multe bătăi pe minut ale inimii), dispnee (dificultate respiratorie) şi mărirea în volum a abdomenului.

Cum se previne apendicita?

Fiind o inflamație a unei structuri abdominale, nu există metode clare de prevenție, DAR se pot evita complicațiile prin diagnosticarea precoce a apendicitei, ceea ce se realizeazǎ cu ajutorul ecografiei abdominale, investigație de primă intenție la apariția durerilor abdominale.

Este ecografia abdominală alegerea corectă în cazul unei dureri abdominale?

Fiind rapidă, nedureroasă și având capacitatea de a vizualiza regiunea abdominală, ecografia abdominală orientează asupra unui diagnostic, face diferența între patologiile abdominale dureroase și orientează rapid și sigur medicul în vederea obținerii tratamentului corect.

Programează-te ACUM  pentru ecografie abdominală la Gauss Clinics:

  • Programarea se face rapid, îți răspundem noi, nu robotul
  • Programări disponibile în weekend
  • Rezultate concludente, complete și rapide
  • Suntem aproape de tine cu o locație centrală și personal gata să preia solicitarea ta
  • Rezultate pe înțelesul tău (consultație după primirea rezultatelor)

Telefon programări: 0754 561 945

Reducere 30% la ecografia abdominală

Bibliografie:

  1. https://radiopaedia.org/articles/acute-abdominal-pain?lang=us
  2. Hernández-Cortez J, De León-Rendón JL, Martínez-Luna MS, Guzmán-Ortiz JD, Palomeque-López A, Cruz-López N, José-Ramírez H. Acute appendicitis: literature review. Cir Gen. 2019; 41(1): 33-38.
  3. Echevarria S, Rauf F, Hussain N, et al. (April 02, 2023) Typical and Atypical Presentations of Appendicitis and Their Implications for Diagnosis and Treatment: A Literature Review. Cureus 15(4): e37024. DOI 10.7759/cureus.37024
  4. https://doi.org/10.1590/1806-9282.20211315
  5. Benjamin Monsonis, Caroline Mandoul, Ingrid Millet, Patrice Taourel. Imaging of appendicitis: Tips and tricks. European Journal of Radiology, 2020, 130, pp.109165.10.1016/j.ejrad.2020.109165.hal-03491229
  6. https://doi.org/10.17479/jacs.2019.9.2.31
  7. Lehmann B, Koeferli U, Sauter TC, et al. Emerg Med J 2022;39:931–936.

Autor: Burlacu Alina Elena, U.M.F. „Carol Davila”, Medicina Generala, anul V